Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să dobândim o inimă înţeleaptă” 

                                                                                                Psalmul 90: 9b şi 12

Here’s an excerpt:

A San Francisco cable car holds 60 people. This blog was viewed about 3,100 times in 2011. If it were a cable car, it would take about 52 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

Luca 2: 10, 13-14

În întâmpinarea Sărbătorii Naşterii Lui Cristos, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt, ne dorim ca inimile tuturor să devină mai calde şi mai sensibile astfel încât glasul Celui Care ne-a făcut cel mai mare dar posibil să fie auzit, înţeles şi ascultat. Ce altceva am putea noi să-I oferim în schimb decât propria inimă, propria fiinţă?

Marcaţi fiind de bucuria mântuirii, dorim să începem această perioadă a sărbătorilor binecuvântate cu o seară de colinde, Duminică 18. 12. 2011, începând cu ora 17: 00.

Cu drag şi bucurie, invităm alături de noi pe prietenii noştrii, pe toţi cei care doresc să-I aducă închinare Celui Care S-a coborât la noi să ne mântuiască!

                                                                            Fie ca Dumnezeu să vă copleşească în dragostea Lui cu bucuria mântuirii!

            Cuvântul diabolos în limba greacă înseamnă acuzator, defăimător, calominiator şi este titlul atribuit lui Satan (în ebraică adversar, duşman). Titlul defineşte caracterul, lucrarea şi intenţiile lui împotriva Lui Dumnezeu, împotriva creaţiei Sale şi împotriva credincioşilor autentici.

Înainte de începuturile istoriei umane, a încercat să  submineze autoritatea  Lui Dumnezeu în ceruri (Isaia 14: 12-14).

La începutul istoriei L-a defăimat pe Dumnezeu în faţa omului, acuzându-L de intenţii obscure şi ascunderea adevărului (Genesa 3: 1-5).

Când Fiul Lui Dumnezeu s-a întrupat ca să ne mântuiască, L-a provocat direct să acţioneze într-un mod care să-L discrediteze ulterior (Matei 4: 3-11). A continuat apoi mereu prin oamenii pe care-i putea  manipula datorită  ipocriziei, ignoranţei şi intereselor egoiste să-L calomnieze pentru a-I discredita persoana şi lucrarea. Astfel, L-a numit înşelător (Matei 27: 63); mâncăcios şi băutor adică profitor şi lacom (Matei 11: 19a); un prieten  al vameşilor (consideraţi fără scrupule  şi fără frica Lui Dumnezeu)  şi al  păcătoşilor, adică din aceeaşi categorie şi valoare cu aceştia (Matei 11: 19b); L-a desemnat ca fiind un slujitor al Diavolului fiind împuternicit de acesta ca să lucreze ( Matei 9: 34; 12: 24-28); nebun (Marcu 3: 21); stăpânit de Diavol (Marcu 3: 22-30) sau având un demon (Ioan 7: 20; 8: 52); unul care duce poporul în rătăcire (Ioan 7: 12); unul care nu  este de la Dumnezeu  (Ioan 9: 16);  un om păcătos (Ioan 9: 24); un blasfemator (Matei 26: 65-66; Luca 5: 21; Ioan 10: 33).

Apostolii s-au confruntat la rândul lor cu aceeaşi adversitate diabolică. Satan urmărea să contureze o imagine extrem de negativă prin care să-i determine pe oameni să se îndepărteze de apostoli şi de lucrarea lor. Astfel, preoţii de la Templu şi Sanhedrinul şi-au făcut publică aversiunea faţă de apostolii care predicau Evanghelia Lui Cristos şi pocăinţa (Faptele ap. 2: 37-42; 3: 19; 4: 12; 5: 42; 17: 30-31;26: 17-20 etc.) ameninţându-i şi interzicându-le să  mai  vorbească oamenilor  (Faptele ap. 4: 1-22; 5: 17-33). Pavel a fost acuzat că şi-a trădat naţiunea, credinţa strămoşească  şi Sfântul Locaş al Închinării  (Faptele ap. 21: 28); Marele preot Anania a poruncit să fie lovit peste  gură  în mijlocul soborului preoţesc, aceasta sugerând o dezicere şi o stigmatizare oficială faţă de mesajul şi persoana apostolului Pavel care predica Evanghelia Lui Cristos şi pocăinţa (Faptele ap. 23: 1-5). L-au numit o ciumă şi unul care pune la cale revolte (Faptele ap. 24: 5) etc.

În secolele care au urmat, creştinii autentici care au îmbrăţişat cu adevărat  calea pocăinţei după modelul de viaţă oferit de Fiul Lui Dumnezeu, au fost acuzaţi nejustificat şi tendenţios de cele mai oribile  obiceiuri şi  atrocităţi  (crime, imoralitate, incest, prunc-ucideri, canibalism, slujitori ai Satanei etc.). Asupra lor s-au pus etichete murdare şi li s-au adus acuzaţii  oficiale din partea păgânilor dar şi din partea creştinilor  lumeşti în secolele  care au urmat. Astfel istoria consemnează persecuţiile diabolice prin care Satan încerca să sperie lumea. La început persecuţiile au fost orchestrate de păgâni pentru ca apoi, după ce creştinismul a devenit religia oficială a multor  state europene, creştinii lumeşti să-i întreacă pe păgâni în creativitate şi  râvnă, privind persecuţia, torturarea şi uciderea celor  dedicaţi Evangheliei. Acesta este cazul bine cunoscut al Inchiziţiei în spatele căreia se afla desigur  acelaşi Satan.

Astăzi, Satan continuă la fel de febril ca întotdeauna să-i discrediteze pe credincioşii autentici.

„Dumnezeu porunceşte tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască”, Faptele ap. 17: 30. Este evident că  duşmanul  Său va folosi orice mijloace ca să descurajeze pe oameni să asculte şi să împlinească  această poruncă  dumnezeiască.  Aceleaşi metode de discreditare funcţionează şi astăzi. Este greu de crezut că miturile mai vechi menite să-i înfiereze pe pocăiţi încă sunt promovate conştient chiar de unii care se numesc creştini, fiind promovate  pe faţă prin mass-media, la nivel personal şi în anumite locaşuri de cult. Se profită din plin de ignoranţa cetăţeanului care nu este interesat să se informeze şi nici să citească Biblia. Aşa că cei mai mulţi nu înţeleg termenul pocăinţă. Faptul că numele de pocăit este asociat uneori cu persoane  sau  diverse grupări religioase care în fapt nu sunt ceea ce Dumnezeu porunceşte, nu înseamnă că ar trebui să întoarcem spatele Lui Dumnezeu şi poruncii Sale specifice. Nimeni nu renunţă la bani pe motivul că circulă şi bancnote false. De altfel, falsul şi imitarea autenticului însă fără conţinut este tot o strategie  diabolică menită să descurajeze interesul oamenilor pentru porunca divină a pocăinţei, să nu o înţeleagă sau să definească greşit conceptul.

Cuvântul pocăinţă traduce grecescul metanoia din NT şi implică o transformare gândirii, o înnoire a minţii sub influenţa Cuvântului Scripturilor  şi a Duhului Sfânt. Urmarea dobândirii noii mentalităţi este o nouă atitudine  în viaţă, un comportament nou, o viaţă nou trăită împreună cu Dumnezeu  şi pentru gloria Lui, cea mai curată şi mai pură modalitate de abordare a vieţii pe care istoria omenirii ar putea-o cunoaşte. De ce? Pentru că ne-a fost revelată prin Însăşi persoana Domnului şi Mântuitorului nostru  Isus Cristos. Este o trăire în dragoste pentru Dumnezeu şi oameni.

Desigur, ca întotdeauna şi la aproape orice nivel în societate, adevărul merge în paralel cu minciuna. Cei mai mulţi ştim că nu toţi cei care se declară pocăiţi sunt aşa cum se declară sau le-ar place să fie recunoscuţi de alţii. Din nefericire, sunt mulţi care trăiesc în păcat sau promovează o închinare care nu are nimic în comun cu închinarea pe care o vedem în Scripturi, de pildă la apostolul Pavel, la Petru sau ceilalţi ucenici. Vedem tot felul de extreme, manifestări anormale, practici oculte, debordări fanatice, manipulare psihologică şi spălarea creierului, credinţe şi proclamări nebiblice, însă toate se fac în Numele Lui Dumnezeu, adepţii acestor comunităţi se declară pocăiţi, evanghelici şi îşi numesc bisericile astfel sau se ascund sub umbrela vreunui cult sau altul creştin. Darurile spirituale şi slujirile biblice sunt sunt falsificate, folosite în moduri nedemne, ridicole. Prin aceasta Satan urmăreşte în mod evident să-i convingă pe oameni că darurile şi slujirile duhovniceşti, închinarea autentic creştină însoţită de bucurie, vigoare, dinamism, vitalitate trebuie respinse în favoarea ritualurilor sau a participării pasive. Cu toate acestea, pocăinţa poruncită de Dumnezeu rămâne valabilă, sfântă şi binecuvântată. Iar dacă există falsuri şi erori este o dovadă în plus că există şi pocăiţi autentici iar ei sunt poporul Lui Dumnezeu şi Biserica Lui Cristos!

Etichetele puse, poveştile care circulă pe seama pocăiţilor şi reminiscenţe ale propagandei din perioada comunistă existând încă în mentalitatea şi practicile unora, contrastează puternic cu realitatea descrisă mai sus de termenul metanoia aşa cum apare în NT şi de documentele istorice în cei 2000 de ani de creştinism. Recunoaştem aceeaşi strategie orchestrată de Satan pentru a intoxica conştiinţele celor care caută adevărul dar şi pe cele ale împotrivitorilor sau ale celor care caută motive prin care să-şi justifice refuzul de a asculta de porunca Lui Dumnezeu.  Iată câteva asemenea poveşti omniprezente în spaţiul nostru românesc şi nu numai:  (a) „Pocăiţii sunt împotriva învăţăturii, împotriva culturii  şi  deci  antiprogresişti”.  Cum se face atunci că prin şcoli o parte dintre copiii pocăiţilor sunt cei mai apreciaţi, premiaţi şi implicaţi? Cum se face că atât de mulţi intelectuali, cercetători şi savanţi contemporani sunt creştini pocăiţi. Lipsa de cunoaştere şi informaţie în acest sens nu este o scuză! (b) „Pocăiţii îi urăsc pe creştinii aparţinând altor denominaţii”. Pentru cine este adevărat aşa ceva cu siguranţă nu e pocăit, vezi mai sus ce înseamnă metanoia în NT. (c) „Pocăiţii îşi renegă credinţa strămoşească şi deci îşi trădează neamul”. Adevărul este exact invers: pocăiţii adevăraţi (vezi mai sus  metanoia) sunt o binecuvântare  pentru naţiune (Proverbe 11: 11; 14: 34). În privinţa credinţei strămoşeşti ea reprezintă  moştenirea  noastră culturală şi spirituală dar în privinţa mântuirii, Dumnezeu pretinde credinţă biblică nu strămoşească aşa cum ne-a învăţat Isus Cristos (Matei 15: 1-14; Marcu 7: 5-13; Gal. 1: 13: 17).   (d) „Pocăiţii sunt înguşti în gândire şi vederi, ori oamenii ar trebui să fie mai liberi”. De fapt Cristos a declarat că cei care ascultă şi împlinesc cuvintele Sale sunt cu adevărat liberi iar cei care păcătuiesc sunt robi ai păcatului, ei nefiind din Dumnezeu pentru că nu-i ascultă Cuvântul (Ioan 8: 31-47). Cine este oare liber cu adevărat, cel care este credincios partenerului de viaţă sau cel care-l înşeală? Cel care spune adevărul sau cel care trebuie să mintă? Cel care nu fură de nicăieri sau cel care fură? Cel care este corect totdeauna sau cel care înşeală? Cel care ascultând de Dumnezeu alege să se înfrâneze sau cel  care-şi urmează poftele trupeşti? Exemplele ar putea continua. (e) „Pocăiţii au ritualuri care implică imoralitatea, chiar incestul”. Deşi pentru mulţi pare o obtuzitate, asemenea opinii vechi de secole, mai sunt încă promovate fiind de obicei un demers tendenţios şi răutăcios. Vezi mai sus definirea pocăinţei biblice. (f) „Pocăiţii nu o cinstesc pe Maica Sfântă a Domnului nostru Isus Cristos”. Asta este o afirmaţi gratuită. Cum să nu o cinstim pe cea care L-a născut pe Fiul Lui Dumnezeu. Cum să nu recunoaştem calităţile caracterului ei. De fapt, este un model de puritate şi dedicare pentru toate femeile în mod specific şi pentru toţi credincioşi în general. Cine oare o cinsteşte mai mult, omul care-i urmează exemplul purităţi, dedicării şi ascultării în viaţa de zi cu zi sau omul care-i aduce cinstea în forma unui ritual dar apoi în viaţa cotidiană uită să-i urmeze exemplul de curăţie şi sfinţenie. (g) „Pocăiţii nu-i cinstesc pe sfinţii înaintaşi”. Rămâne valabil argumentul de mai sus. (h) “Pocăiţii s-au lepădat de cruce!”  Dimpotrivă, pocăiţii autentici îşi asumă crucea şi-L urmează pe Cristos. Crucea despre care vorbesc Mântuitorul şi Pavel înseamnă asumarea tuturor riscurilor, suferinţelor şi prigonirilor din partea lumii, datorită îmbrăţişării căii înguste a pocăinţei, calea Lui Cristos, Matei 10: 36-39; 16: 24; Marcu 8: 34-38.   (i)„Pocăiţii resping multe dintre obiceiurile şi învăţăturile statornicite prin Tradiţie”. Nu respingem  Tradiţia  dimpotrivă îi recunoaştem valoarea de document istoric. Totuşi nu putem accepta modalităţi de închinare sau orânduiri care nu sunt în armonie cu învăţătura Sfintelor Scripturi (Apoc. 22: 18-19). De altfel, se doreşte a fi o acuzaţie deosebit de gravă faptul că pocăiţii  autentici îşi fundamentează întreaga viaţă şi închinare doar pe textul Sfintelor Scripturi (!?!) interpretate contextual, istoric, literar, gramatical.  Altfel spus, unii înţeleg că aceia care iubesc Biblia şi o trăiesc în viaţa de zi cu zi aducându-I Lui Dumnezeu o închinare în dragoste şi ascultare de ceea ce El spune în Scripturi, sunt sortiţi pierzării veşnice !?!  (j) „Pocăiţii au o altă Biblie”. Oricine face o asemenea afirmaţie este în ignoranţă totală. Toate Bibliile din limbile moderne adică şi limba română, sunt traduceri după manuscrisele greceşti şi ebraice, realizate de echipe de specialişti în limbile clasice, biblice. Desigur, traducerile sunt nuanţate datorită fenomenelor de sinonimie şi de evoluţie a lexicului. Considerând aceste nuanţe, putem afirma că în general traducerile din limba română redau cu destul de mare fidelitate conţinuturile textelor manuscriselor. Pentru cei care au îndoieli sau doresc un studiu aprofundat, este util doar să compare Biblia pe care o deţin cu textele greceşti, LXX şi NT editat de UBS alături de textele ebraice TM şi unele MS de la Qumran. Astăzi există destule instrumente la dispoziţie pentru ca oricine este interesat să facă un astfel de exerciţiu.   

 Dar să revenim la definirea conceptului de pocăinţă în NT. Aşadar, de ce sunt atât de “periculoşi” pocăiţii? Pentru că urmăresc să trăiască  în viaţa cotidiană în armonie cu ceea ce pretind că ei cred de fapt şi anume, principiile, planurile şi  voia Lui Dumnezeu, revelate în Scripturi? Faptul că nu sunt de acord să-şi  însuşească modul de viaţă duplicitar al societăţii care tolerează foarte bine coexistarea paşnică între creştinism şi păcat, nu înseamnă că dacă au ales să umble pe calea pocăinţei şi a iubirii Lui Dumnezeu sunt un pericol pentru societate. Dimpotrivă, ceea ce distruge societate este tocmai păcatul îmbrăcat în haina creştinismului şi a religiozităţii, aceeaşi abordare păcătoasă care a cauzat căderea lui Israel (Isaia 1: 10-20; 3: 8-26; Rom. 2: 17-29; etc). În România, acest adevăr trist este mai mult decât evident!

Porunca Scripturii vizavi de cuvintele profetice şi în principiu vizavi de orice afirmaţie care pretinde să fie acceptată şi crezută, este următoarea: „cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun” 1Tesaloniceni 5: 20-21. Conţinutul a ceea ce este „bun” trebuie să fie desigur în armonie cu standardul Lui Dumnezeu. Logica acestui sfat dumnezeiesc trebuie să ne determine să nu ne însuşim şi nici să promovăm opinii pe care nu le-am cercetat sau despre care nu suntem informaţi şi documentaţi suficient. Din nefericire, se pare că mai vechiul şi nebiblicul dicton „crede şi nu cerceta”, rămâne în continuare un fundament pe care mulţi aleg să construiască.

Pe de altă parte, fiecare este responsabil pentru sine să fie suficient de vigilent pentru a identifica pe falşii slujitori care-şi promovează cu îndârjire propriile valori în care adevărul este amestecat cu minciuna iar Cuvântul dumnezeiesc este risipit într-o mare de învăţături omeneşti străine şi opuse Adevărului revelat în Scripturi. Despre ei Cristos Domnul ne-a  avertizat spunând: ”ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi dar în interior sunt lupi răpitori”.

Strategia lor este discrediteze adevărul biblic proclamat curat şi fără adaosuri omeneşti, să ridiculizeze închinarea creştină autentică, să răspândească zvonuri false şi neadevăruri despre cei ce iubesc Cuvânrul Lui Dumnezeu revelat în Scripturile Sfinte şi trăiesc în lumina învăţăturii lor. Desigur pot impresiona prin elocinţă sau radicalism pe ce ignoranţi datorită necunoaşterii Evangheliei Lui Cristos şi a învăţăturilor sfinţilor apostoli. Fiecare avem dreptul, libertatea şi responsabilitatea să alegem de cine ascultăm şi pe cine urmăm: un om, o religie, o părere personală sau pe

                                                                        FIUL   LUI   DUMNEZEU   ISUS   CRISTOS !

                                                                                                                                                                                                                                             M. N.

         Fiica marelui evanghelist nonagenar, Billy Graham, Anne Graham, 

într-un  interviu  în emisiunea ”Early Show” (Spectacolul matinal), a fost   întrebată  de Jane Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie 2001 şi i s-a pus o întrebare la care mulţi ar fi dat răspunsuri nesatisfacătoare: “Cum a putut Bunul Dumnezeu să lase să se întîmple  aşa ceva şi să privească atât de nepăsător această catastrofă de pe pământul Americii?”

       Anne Graham, după ce a meditat câteva clipe, a precizat foarte calm şi explicit următorul răspuns:
       “Cred că Dumnezeu este profund întristat de aceasta, la fel ca şi noi, numai că noi, de ani de zile, Îi spunem să  iasă din şcolile noastre, din guvernul şi din vieţile noastre.  Şi,  fiind El un adevarat gentleman, cred că S-a dat, calm, la o parte. Cum ne mai putem noi aştepta ca Dumnezeu să ne ofere binecuvântarea şi protecţia Sa dacă noi îi cerem să ne lase în pace?”

                    Comentariu la răspunul dat, autor necunoscut
      Cum de mai îndrăznim noi oare să-I cerem binecuvântarea, mila şi protecţia Sa, dacă Îi cerem să ne lase în pace? (În lumina recentelor evenimente, fiind vorba de atacuri teroriste, atacuri armate în şcoli, etc.)
       Cred că totul a început când Madeleine Murray O’Hare (doamna care a cerut ca America să devină o ţară atee şi care a fost ucisă, iar corpul ei a fost găsit recent) a  afirmat că nu dorea nici un fel de rugăciuni  în şcolile noastre, iar noi am spus O.K.

Madeleine Murray O`Hare  

                         Cererea ei a fost aprobată şi a devenit lege obligatorie în SUA… 

      Apoi, cineva a spus că mai bine nu am citi Biblia în şcoli (Biblia care spune să nu ucizi, să nu furi şi să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi), iar noi am spus O.K.
       Apoi, dr. Benjamin Spock a spus că nu ar trebui să ne plesnim copiii atunci când se poartă urât, pentru că aceasta le-ar afecta mica lor personalitate şi stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am spus că un expert trebuie să ştie ce vorbeşte, aşa că am spus O.K.
       Apoi, altcineva a spus că profesorii şi diriginţii nu ar trebui să îi disciplineze pe copii atunci când greşesc. Astfel, conducatorii de şcoli au conchis ca nici un membru al personalului să nu atingă vreun elev atunci când se poartă urât, pentru că şcolile nu au nevoie de publicitate proastă şi în nici un caz de procese. (Totuşi, există o mare diferenţă între a disciplina şi a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.). Iar noi am spus O.K.

        Apoi cineva apropus să permitem fetelor noastre să facă avorturi dacă  ele doresc şi că nu nici măcar nu ar trebui să le spună  părinţilor  despre  asta.  

       Desigur, noi am spus OK!
        Apoi, cine ştie ce membru inteligent al consiliului de conducere al vreunei şcoli a spus că băieţii fiind băieţi, vor face dragoste oricum, deci ar trebui să le dăm fiilor noştri prezervative. Aşa, ei vor putea să se distreze cât vor, iar noi nu va trebui să le spunem parinţilor ca le-au primit de la şcoală. Şi la asta noi  am spus O.K.
        Apoi, unii dintre aleşii noştri de vârf au spus că nu contează  ceea ce fac în viaţa lor privată atât timp cât îşi  fac treaba la slujbă. De acord, a spus fiecare din noi, mie nu-mi pasă de ceea ce face altcineva, inclusiv preşedintele, în viaţa sa privată, atât timp cât am o slujbă şi economia merge bine.
        Apoi, nişte libertini au cerut să tipărim cât mai multe reviste cu femei goale, în semn de respect şi apreciere a frumuseţii feminine.. Iar noi am spus O.K.
      Apoi, altcineva a împins acea apreciere un pas mai departe, publicând fotografii cu copii goi, şi încă mai  departe, afişându-le pe Internet. Iar noi am spus O.K., au dreptul la libera exprimare.

       Apoi, industria  show-business-ului a spus: hai să facem show-uri TV şi filme care să promoveze îndepărtarea de Dumnezeu, violenţa şi sexul ilicit, să înregistrăm melodii care să încurajeze violurile, drogurile, crimele, sinuciderea şi temele satanice. Iar noi am spus că nu este decât entertainment-amuzament, nu are efecte adverse şi oricum nu o ia nimeni în serios, aşa că totul a mers înainte.
      Iar acum ne întrebăm speriaţi de ce copiii noştri nu au conştiinţă, de ce nu disting binele de rău, de ce nu îi deranjează să ucidă pe straini, pe colegii de clasă sau pe ei înşişi ?
     Probabil ca, dacă ne-am gândi mai mult, ne-am da seama de ce.

     Cred că totul se reduce la faptul ca ceea ce vei semăna, aceea  vei şi culege (Gal. 6: 7-8, n.n.).
     Noi Îi spunem lui Dumnezeu: Dragă Doamne, de ce nu ai salvat-o pe acea fetiţă ucisă în clasă? Iar Dumnezeu răspunde:  Dragul meu, Eu am fost alungat din şcoli, nu puteam fi acolo. Cum puteam Eu să fiu acolo, când voi mi-aţi spus să plec din şcoli?

        
      E ciudat cum  oamenii Îl dispreţuiesc pe Dumnezeu, şi apoi se întreabă cu naivitate de ce totul merge tot mai prost.

      Este ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne îndoim de ceea ce spune Biblia.
      E ciudat cum de toţi oamenii vor să meargă în ceruri, deşi nu cred, nu gândesc,  şi nu spun sau nu fac nimic din ceea ce scrie în Biblie.
      Este  ciudat cum de unii pot spune: da, eu cred în Dumnezeu când de fapt ei îl urmează pe Satana care,  apropo, la rândul lui crede şi el în Dumnezeu… (Iacov 2 : 19, n.n.).
      E ciudat cum ne repezim să judecăm (pe Dumnezeu, n.n.), dar nu ne place să fim judecaţi (de Dumnezeu, n.n.).

      E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail şi ele se răspândesc precum focul sălbatic, dar când începi să trimiţi mesaje privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gândesc de două ori înainte de a le trimite şi altora.
      E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar,  crud şi obscen  trece liber prin cyberspaţiu, dar orice discuţie publică despre Dumnezeu este împiedicată la şcoală şi la locul de muncă.
     Este, în sfârşit,  ciudat cum poate fi cineva atât de înflăcărat de dragoste pentru Hristos fiind în acelaşi timp un creştin invizibil în timpul săptămânii.”

  Varianta în limba engleză

In light of recent events…terrorists attack, school shootings, etc.
Let’s see, I think it started when Madeline Murray O’Hare (she was
murdered,  her body was found recently) complained she didn’t want any
prayer in our schools, and we said OK.

Then, someone said you better not read the Bible in school…  the
Bible that says “thou shalt not kill, thou shalt not steal”, and “love your neighbor as yourself.” And we said, OK.

Then, Dr. Benjamin Spock said we shouldn’t spank our children when
they misbehave because their little personalities would be warped and we might damage their self-esteem.  And we said, an expert should know what he’s talking about so we said OK.

Then, someone said teachers and principals better not discipline our
children when they misbehave.  And the school administrators said no
faculty member in this school better touch a student when they
misbehave because we don’t want any bad publicity, and we surely don’t
want to be sued (there’s big difference between disciplining and
touching, beating, smacking, humiliating, kicking, etc.) And we said, OK.

Then someone said, let’s let our daughters have abortions if they
want, and they won’t even have to tell their parents.  And we said, OK.

Then some wise school board member said, since boys will be boys and
they’re going to do it anyway, let’s give our sons all the condoms
they want, so they can have all the “safe sex” that they desire, and we won’t have to tell their parents they got them at school.  And we said, OK.

Then some of our top elected officials said it doesn’t matter what we
do in private as long as we do our jobs.  And agreeing with them, we
said it doesn’t matter to me what anyone, including the President, does
in private as long as I have a job and the economy is good.

And then someone said let’s print magazines with pictures of nude
women and call it wholesome, down-to-earth appreciation for the beauty
of the female body.  And we said, OK.

And then someone else took that appreciation a step further and
published pictures of nude children and then stepped further still by
making them available on the internet.  And we said OK, they’re
entitled to their free speech.

And then the entertainment industry said, let’s make TV shows and
movies that promote profanity, violence, and illicit sex.  And let’s
record music that encourages rape, drugs, murder, suicide, and satanic
themes. And we said it’s just entertainment, it has no adverse effect,
and nobody takes it seriously anyway, so go right ahead.

Now we’re asking ourselves why our children have no conscience, why
they don’t know right from wrong, and why it doesn’t bother them to kill
strangers, their classmates, and themselves.

Probably, if we think about it long and hard enough, we can figure it out.

I think it has a great deal to do with “WE REAP WHAT WE SOW.”

“Be not deceived; God is not mocked: for whatsoever a man soweth, that shall he also reap.” -Galatians 6:7

“Dear God, Why didn’t you save the little girl killed in her
classroom?  ” Sincerely, Concerned Student…Could the reply be: “Dear
Concerned Student, I am not allowed in schools.”  Sincerely, God.

Funny how simple it is for people to trash God and then wonder why
the world’s going to Hell (literally).  Funny how we believe what the newspapers say, but question what God says in the Bible.

Funny how everyone wants to go to heaven, provided they do not have to believe, think, say, or do anything the Bible says.

Funny how someone can say “I believe in God” but still follow Satan
who, by the way, also “believes” in God.

Funny how we are quick to judge, but not to be judged.

Funny how you can send a thousand ‘jokes’ through e-mail and they
spread like wildfire, but when you start sending messages regarding the
Lord, people think twice about sharing.

Funny how the lewd, crude, vulgar and obscene pass freely through
cyberspace, but the public discussion of God is suppressed in the
school and workplace.

Funny how someone can be so fired up for Christ on Sunday, but be an
invisible Christian the rest of the week.

Sursa:   http://www.prayerfoundation.org/billy_grahams_daughter.htm

http://www.creationism.info.ro/sectiune4/index.php

http://www.creationism.info.ro/sectiune7/index.php

http://www.creationism.info.ro/sectiune11/index.php

http://www.creationism.info.ro/sectiune6/index.php

http://www.creationism.info.ro/sectiune2/index.php

http://www.creationism.info.ro/carti.php

                                                                                                                                                    Apocalipsa 22: 12

“toţi câţi aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat în Cristos” Galateni 3: 27.

http://bisericabunavestireaiud.wordpress.com/2011/10/07/filme-documentare-care-demasca-falsitatea-evolutionismului/

1. Despre moartea clinică şi experienţe ale unora care au trecut prin ea

Partea 1:
http://www.youtube.com/watch?v=5CfQ6VDqjkk

Partea 2:
http://www.youtube.com/watch?v=Ifwpr6e6Qr0

Partea 3:
http://www.youtube.com/watch?v=znhgjGOPBb4

Partea 4:
http://www.youtube.com/watch?v=StZuMJnFW1A

Partea 5:
http://www.youtube.com/watch?v=Uxxjt3Mdq0I

Partea 6:
http://www.youtube.com/watch?v=jcol7KySBzA

Partea 7:
http://www.youtube.com/watch?v=NLuhu3Zsk00

Miracolul din celulă

http://gabryeltc.blogspot.com/search/label/Miracolul%20din%20celul%C4%83

Dezlegând misterul vieţii

http://www.youtube.com/watch?v=JTN6XXnXvf8&feature=results_video&playnext=1&list=PL10E9F52B66E06468

Planeta privilegiată

http://www.youtube.com/watch?v=bnmgzsnQojo

Geologul John Morris demască evoluţionismul

http://www.youtube.com/watch?v=DCUMrrzICeI&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=Akcnz5U3axs&feature=related

Biologul molecular Jonathan Wells demască evoluţionismul

http://www.youtube.com/watch?v=seoegrG1wf4&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=1jpyztsWKNM&NR=1

Evoluţionismul nu are acoperire ştiinţifică

http://www.youtube.com/watch?v=iAK2kMyEHDI&feature=related

Descoperirile paleontologice confirmă creaţia

http://www.youtube.com/watch?v=AX6D4QMXG5U&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=xnL75yCdA44&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=ECJouoDc8eA&feature=related

Descifrând misterul vieţi; evoluţia o minciună; darwinismul este aberaţie

http://www.youtube.com/watch?v=khMpByFO1ng&feature=related

Prăbuşirea teoriei evoluţioniste

Nr.1

http://www.youtube.com/watch?v=axKU9Ecp-8M&feature=related

Nr. 2

http://www.youtube.com/watch?v=o-lDM1jxNs0&feature=related

Nr. 3

http://www.youtube.com/watch?v=5dAy2I_C-YM&feature=related

Nr. 4

http://www.youtube.com/watch?v=p8-qwMm-GWE&feature=related

Nr. 5

http://www.youtube.com/watch?v=4RMcn8_thrg&feature=related

EVOLUŢIONISMUL, Minciuna Demonica a Secolului

Partea 1:
http://www.youtube.com/watch?v=-7CEPjKHaCo

Partea 2:
http://www.youtube.com/watch?v=wfsEMlgcUAk

Partea 3:
http://www.youtube.com/watch?v=EoCI06zK9-s

Partea 4:
http://www.youtube.com/watch?v=5Dglkp1cXIc

Oamenii de ştiinţă afirmă că pământul a fost creat

Nr. 1

http://www.youtube.com/watch?v=ZOr4JPhXOPc&feature=related

Nr. 2

http://www.youtube.com/watch?v=QvHNSgbcLgs&feature=related

Nr. 3

http://www.youtube.com/watch?v=m3ITWH8r2KM&feature=related

Nr. 4

http://www.youtube.com/watch?v=1oap8mwuOwI

Nr. 5

http://www.youtube.com/watch?v=p-IWNKYHzzo

Nr. 6

http://www.youtube.com/watch?v=GIaNUIdsjjY&feature=related

Nr. 7

http://www.youtube.com/watch?v=0xhVf4tK1GI&feature=related

Seminar despre vârsta pământului

Partea 1

http://www.youtube.com/watch?v=PKmxam5xaKw

Partea 2

http://www.youtube.com/watch?v=Kso9bHMtzk8

Partea 3

http://www.youtube.com/watch?v=n13DWaFBvgM

Partea 4

http://www.youtube.com/watch?v=eimgIX2GoBk
Partea 5:
http://www.youtube.com/watch?v=VFEDb2ucShg

Partea 6:
http://www.youtube.com/watch?v=uZ4gKVoDp60

Partea 7:
http://www.youtube.com/watch?v=2h8j0ogkQYk

Partea 8:
http://www.youtube.com/watch?v=WnJRrKxhAcg

Partea 9:
http://www.youtube.com/watch?v=y9km6AgZLkc

Partea 10:
http://www.youtube.com/watch?v=_mHRq1ZOrb8

Partea 11:
http://www.youtube.com/watch?v=fq2xfeRHVOQ

Dezastrele aduse umanităţii de darwinism (evoluţionism)

http://gabryeltc.blogspot.com/2010/07/dezastrele-aduse-umanitatii-de.html

Documentar anti evoluţionism

(Documentarul este realizat de oameni de ştiinţă şi creştini, americani. Deci, nu este un documentar realizat de o denominaţiune creştină, chiar dacă toţi creştinii autentici agrează concluziile cercetătorilor care au contribuit la realizarea filmului!)

 http://www.youtube.com/watch?v=mG2paTAuHw0

http://www.youtube.com/watch?v=4XgTzk5IbAw

http://www.youtube.com/watch?v=W1NdrXwhbe8

http://www.youtube.com/watch?v=3KlDAaZS1wI

Iată câteva întrebări la care evoluţioniştii nu ne pot oferii răspunsuri ştiinţifice satisfăcătoare. Menţionez că teoriile construite pe baza ipotezelor, a presupunerilor şi imaginaţiei unor oameni de ştiinţă NU înseamnă ştiinţă chiar dacă se operează cu concepte din domeniile ştiinţei:

- cum se poate dovedi ştiinţific că în urma unei explozii (fie ea şi Big-bang) a rezultat atâta ordine, atâtea legi şi principii uluitoare după care funcţionează Universul?

- cum se poate dovedi ştiinţific faptul că materia moartă a dat naştere la viaţă exprimată într- o uimitoare diversitate de forme?

- fiecare celulă oricât de simplă are o structură atât de complexă că niciodată cercetătorii nu au reuşit să creeze vreuna din materia anorganică şi nici nu vor putea vreodată. Cum se poate demonstra ştiinţific (nu ipotetic) că evoluţia este responsabilă de apariţia primei celule capabilă să se reproducă (asta presupune prezenţa moleculelor ADN şi ARN) şi desigur a tuturor tipurilor de celule reprezentând fundamentul materiei vii?

- cum se poate demonstra ştiinţific faptul că evoluţia întâmplătoare a reuşit să depăşească amprenta genetică conţinută de ADN?

- de ce în ultimii 5000 de ani de observaţii empirice şi ulterior ştiinţifice, nu a putut fi identificată nici o mutaţie care să constituie o şansă evoluţionistă pentru depăşirea barierelor speciei? De ce evoluţioniştii nu reuşesc să producă în laborator vreuna?

- După atâtea ”milioane” de ani ar trebui să surprindem evoluţia în diferite faze ale ei. Adică, în ultimii 6000 de ani măcar o specie din câte cunoaştem să fi înregistrat schimbări evolutive notabile ca rezultat al miilor de ani de evoluţie. Schimbările la care mă refer vizează desigur pe cele care depăşesc barierele speciei, nu la variaţiile din interiorul unei specii. Nu este interesant că toate speciile cunoscute au apărut în urmă cu mii de ani? S-au poate s-a oprit evoluţia acum mii de ani?

- cum poate fi dovedit ştiinţific faptul că intelectul uman, conştiinţa, psihicul, afectivitatea pe care o vedem chiar şi la animale, sunt rezultatul evoluţiei oarbe?

- toţi cercetătorii ştiu că prezenţa oxigenului în atmosferă reprezintă o “barieră oxidantă” în calea sintezei organice. Tocmai de aceea evoluţioniştii s-au văzut nevoiţi să postuleze ipoteza unei atmosfere iniţiale lipsite de oxigen. Însă toate încercările de a găsi o soluţie raţională care să susţină o astfel de ipoteză au fost sortite eşecului până astăzi. Este imposibil cel puţin potrivit datelor de care dispunem până acum, să se demonstreze că oxigenul nu a fost prezent de la început pe planeta noastră acoperită de oceane.  În aceste condiţii, sinteza biochimică nu a putut avea loc şi nici naşterea vieţii prin întâmplarea oarbă. Cei care cred în apariţia vieţii prin sinteaza biochimică ar trebui să ofere un răspuns ştiinţific la această dilemă! Deocamdată răspunsurile sunt ipotetice, ancorate într-un mod de gândire prestabilită. Asta înseamnă acceptare prin credinţă a scenariului oferit de evoluţionişti!

Întrebările noastre (am putea continua) sunt legitime, considerăm că avem dreptul la răspunsurile pe care le cerem. Şi nu dorim scenarii ipotetice, ci concluzii demonstrabile şi susţinute de rezultatele cercetării ştiinţifice.

Nimeni nu ar trebui să pretindă sau să încerce prin manipulare să inducă în conştiinţa altora credinţa                      în fenomene construite ipotetic, fără o bază ştiinţifică adecvată sau chiar mai grav, adeseori împotriva ştiinţei autentice.        Orice teorie de felul acesta trebuie să-şi asume caracterul religios şi mai puţin pe cel ştiinţific. În mod evident evoluţionismul este religios din moment ce multe dintre ideile susţinute sunt acceptate (prin credinţă) ca fiind adevărate             şi impuse ca atare, în lipsa unor dovezi ştiinţifice sau în ciuda celor de care dispunem.

Acesta este motivul pentru care considerăm că impunerea şi promovarea evoluţionismului în şcolile publice  fără un echilibru asigurat de creaţionism este prozelitism şi ţinteşte spălarea creierelor elevilor. Aceşti copii inocenţi sunt programaţi să-şi construiască filosofia vieţii pe fundamentul oferit de un fals ştiinţific, de acum foarte bine demonstrat. Cei responsabili de asemenea distrugeri vor răspunde o dată în faţa Creatorului împotriva Căruia se ridică. De aceea, până încă se mai poate invit pe toţi să evalueze cu responsabilitate rezultatele cercetării ştiinţifice moderne. Există încă şansa reabilitării redescoperind Creatorul. 

Desigur, există mai multe teorii despre apariţia vieţii pe Terra.

Ele sunt propuneri avansate de cei care respingând o cauză inteligentă, Dumnezeu, şi considerând evoluţionismul depăşit, caută alte variante posibile. 

Ideea este că toate teoriile despre originea Universului şi apariţia vieţii, deocamdată îmbină mai mult sau mai puţin ştiinţa şi credinţa în ideiile respective.

Ceea ce poate fi însă verificat, aşa cum rezultă şi din documentarele de mai sus, este adevărul că rezultatele cercetării ştiinţifice,           mai ales din ultimii 50 de ani, tind să se armonizeze cel mai bine cu modelul creaţionist care presupune                                                                        o cauză inteligentă, Dumnezeu.

M. N.